dat.
dativ
gramatică, lingvistică
dativ — s. n. Caz al declinării care exprimă, de obicei, destinația acțiunii unui verb, având mai ales valoare de complement indirect și răspunzând la întrebarea „cui?” ◊ Dativ etic = dativul unui pronume care indică pe cel interesat în acțiune. (sursa: DEX '98)
Spune-le și prietenilor tăi despre această abreviere:
Tweetuiește
Distribuie pe FB
Distribuie pe G+